LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TOACĂ ȘI CLOPOTE DIN ORAȘUL VICTORIA, COMAN ANDREI ȘI NEGHINĂ MARIA DE LA MUGUREL DE VLAȘCA AU REPREZENTAT CU CINSTE GIURGIU ȘI AU CÂȘTIGAT LOCUL AL II-LEA

După o perioadă în care ploile și frigul parcă ar fi pregătit venirea iernii, Bunul Dumnezeu și-a deschis porțile cerului lăsând soarele să încălzească pământul și inimile oamenilor deopotrivă.

Bucuria timpului frumos a sporit și bucuria din sufletele celor aproape 200 de participanți la acest festival desfășurat în fiecare an cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolit al Ardealului, organizat și însuflețit de părintele Octavian Smădu și doamna preoteasă Gabriela, dar ajutați și de câțiva sponsori de nădejde și de un primar cum toți ar trebui să fie: cu frică de Dumnezeu.

La Victoria, adevărată capitală mondială a cântecului de toacă, ospitalitatea gazdelor te cucerește astfel încât pe tot timpul șederii te simți ca înfamilie pentru că toata lumea poartă de grijă oaspeților ca de proprii copii. Ziua de concurs este plină de emoțile plăcute ale uneiîntreceri curate, fărăaranjamente, pentrucăpremiulcelmai mare pe care îl câștigă toată lumea: copii și adulți deopotrivă, este COMUNIUNEA. Cuvintele nu pot descrie nici fiorii cântecului de toacă și nici bucuriile fiecărui moment în felul lui: slujba vecerniei în sobor de aproape 20 de preoți, melodiile celor 8 clopote executate cu măiestrie de “stăpânul clopotelor”, Denis Latisev din Republica Moldova, inocența copiilor de grădinița sau clasa 0 care își etalează voința nezdruncinată de a demostra cât sunt de pricepuți să bată toaca sau de-a dreptul arta unor școlari care te fac să exprimi plin de uimire: incredibil! Toți care îlcunosc pe părintele Octavian știu că de o viață “deviza” dumnealui este: BUCURIE! Bucurie ce te face să o simți în cuvintele și faptele părintelui, la concurs sau la masa comună luată la restaurantul ștrandului exemplar al orașului Victoria sau bucuria din surprizele pe care se străduiește să le facă copiilor: o vizită sus în turla bisericii monumentale, o după-amiază de bălăceală în apa caldă și curată a ștrandului, libertatea de a încerca orice copil să cânte la “orga” de clopote noi și frumoase, uneori un foc de tabără sau alte surprize la care copiii nici nu se gândesc.

Însuși Festivalul de toacă de la Victoria este un festival al bucuriei. Bucurie a fost și pentru copiii de la Mugurel de Vlașca, care odată cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, au primit și vestea că vor avea asigurat transportul din partea Consiliului Județean Giurgiu și a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Giurgiu, bucurie a fost pentru ei când au traversat munții pe Transfăgărașan și când la cabana Capra au simțit ozonul brazilor și stropii de apă ai cascade sau când ceața i-a învăluit pe malul lacului Bâlea, bucurie a fost când au simțit încă de la intrare liniștea orașului, curățenia străzilor și atmosfera de pace care plutea în aer de parcă timpul sta pe loc.

În timpul concursului lupta a fost frumoasă, mai ales pentru că fiecare a avut câte ceva de învățat de la ceilalți, pentru că fiecare și-a sporit ambiția ca la anul să fie mai bun și pentru că la decernarea premiilor nimeni nu s-a simțit nedreptățit și nimeni nu a avut lacrimi de suferință pe obraz.

La festivalul acesta toată lumea este fericită și râde de la început și până la sfârșit. Fericiți au fost și concurenții de la Mugurel de Vlașca, Coman Andrei și Neghină Maria, pentru că deși au participat pentru prima dată, au câștigat premiul al II-lea pe categorialor de vârstă. Și cum să nu fie fericiți cu un astfel de loc având în vedere că la concurs au participat copii din 22 de județe ale țării, din Republica Moldova și Ungaria, iar ei au reprezentat cu cinste Episcopia Giurgiului, județul Giurgiu și pe toți cei care au avut încredere în ei. În timpul concursului, din când în când, unii copii cântau sau recitau, Dorobanțu Ana-Maria interpretând minunat cântarea “Ridica-voi, ochii mei spre Domnul”.

În final, toată lumea a făcut poza de grup pe treptele bisericii, s-a mers la restaurant pentru a servi prânzul, iar copiii Mugurelului de Vlașca au oferit celor prezenți mult așteptatul mini-spectacol de dansuri populare de Vlașca. De cum au făcut ultimii pași de dans au și zbughit-o în mașina care îi aștepta să-I ducă la hotel să se schimbe pentru a face baie în frumosul ștrand. Doar venirea nopții și cina care se servea la ora 20 i-a mai scos din apa încălzită de un soare generos. Au adormit fericiți cu gândul la surpriza promisă la întoarcerea spre casă. Două zile au încercat ei pe toate căile să afle surpriza, ba de la părintele, ba de la conița, dar abia când au ajuns la Aqua Park din Calimănești au avut bucuria să afle că pot să stea în apa caldă termală din bazine, timp de două ore. Cu regrete în suflete că cele trei zile au trecut prea repede și că nu pot sta în Aqua Park, măcar până seara, au pornit spre casele lor în cele două microbuze conduse de Bebe și Mihai în timp ce telefoanele copiilor sunau neîncetat, părinții întrebând din oră în oră cât mai au până ajung acasă. Vom mulțumi cu toții lui Dumnezeu, duminică la Sfânta Liturghie, pentru bucuriile primate și ocrotirea noastră pe drumurile țării.

Articol scris de Pr. Balaban Mihail Constantin, preot paroh la Parohia Meletie