IMPORTANT | 7 OCTOMBRIE: BISERICA MĂNĂSTIRII GĂISENI, VECHE DE 500 DE ANI, A FOST RESFINȚITĂ

Sute de credincioși au participat duminică, 7 octombrie, la resfințirea bisericii Mănăstirii Găiseni din județul Giurgiu. Cu prilejul înveșmăntării în dumnezeiescul har, biserica așezământului monahal a primit, pe lângă hramul istoric, închinat „Sf. Nicolae", și hramurile „Sf. Iosif cel Milostiv" și „Sf. Neagoe Basarab".

Slujba de resfințire a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse (Bulgaria), împreună cu Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, înconjurați de un ales sobor de preoți și de diaconi. Au participat la acest eveniment stareți și starețe de la mănăstirile din eparhia noastră, părinți consilieri din cadrul Centrului Eparhial, părinți protopopi, preoți de parohie din Protopopiatul Bolintin, precum și credincioși din mai multe localități din zona de nord a județului Giurgiu.

După slujba de târnosire, Ierarhul nostru a vorbit despre importanța resfințirii unei biserici cu o vechime de peste 500 de ani.

„Aceste momente sunt cu totul speciale, având în vedere că ridicarea și înfrumusețarea unei biserici se petrec o dată sau de două ori într-o generație. După momentul târnosirii, avem loc sfânt de rugăciune, unde să ne plecăm genunchii și să-i spunem lui Dumnezeu durerile și încercările noastre", a spus Chiriarhul nostru.

„În biserică, întotdeauna, când venim la Dumnezeu, noi nu plecăm nemiluiți. El permanent ne dă daruri bogate, de sănătate, de spor în viață, de luminarea minții și, nu în ultimul rând, ne dă moștenire Împărăția cerurilor", a subliniat Preasfinția Sa.

În continuare, a fost oficiată Sfânta Liturghie, la finalul căreia Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Naum a adresat credincioșilor un cuvânt de învățătură despre pericopa evanghelică din Duminica a 20-a după Rusalii, în care a fost relatată Pilda învierii fiului văduvei din Nain.

***

Sfântul locaș din localitatea Gaiseni este înființat în secolul al XVI-lea, fiind ctitorie a unuia dintre cei mai importanți dregători ai lui Neagoe Basarab, Vornicul Drăghici Vintilescu din Florești. Găisenii sunt amintiți pentru întâia oară, sub numele de Schitul Strâmbu, într-un document din 3 aprilie 1526, prin care Radu de la Afumați dăruia mănăstirilor Glavacioc, Bolintin, Nucet și Mușetești, partea domnească din Balta Doamnei.

Într-un document din 1605 emis la Târgoviște de Radu Şerban, se vorbește despre Schitul Strâmbu și despre ctitorul său, fost mare vornic, care a fost îngropat cu soția, fiii săi și tot neamul în Sfânta Mănăstire Strâmbu (Documente pentru istoria României, t. I, p. 200). Din Manuscrisul nr. 739 de la Arhivele Statului aflăm că după 1850, Dimitrie Papazoglu nota că ar fi văzut în altar, la "proscomidie 2 ctitori având 3 copii", care neavând numele lor, îmbrăcămintea dovedește că erau Neagoe Vodă cu Despina Doamna, dacă luăm în considerare că ceea ce servea la 1850 drept altar și proscomidie, era fostul naos al bisericii din Găiseni, transformat în altar după 1830 când, dărâmându-se turla naosului originar, se refac boltirile, se întărește biserica cu contraforți și, dată fiind supradimensionarea pronaosului, se transformă vechiul naos din sec. al XVI-lea, în altar.

Biserica aceasta are o însemnătate specială, nu atât în ceea ce privește implicarea lui Neagoe Basarab, cât a faptului că aparține și întregește tabloul uneia dintre cele mai strălucitoare epoci artistice ale Țării Românești, ca unul dintre acele elemente care ne redau "fundalul artistic" din care au putut răsări excepțiile.