PELERINAJ LA SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA MAICII DOMNULUI

Săptămâna aceasta, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Biroul de Pelerinaje din cadrul Centrului Cultural - Pastoral „Gavril Drugănescu" al Protopopiatului Bolintin, organizează un pelerinaj la o parte din așezămintele monahale din Sfântul Munte Athos.

Aici, un grup de pelerini din Episcopia Giurgiului, condus de părintele arhid. Oancea Virgil Cătălin, însoțit de părintele Cristea Daniel, preot paroh la Parohia Clejani, Protopopiatul Mihăilești, a vizitat: Mănăstirea Sf. Pavel, Schitul Sfânta Ana, Mănăstirea Grigoriu, Mănăstirea Dionisiu, Mănăstirea Simonos Petra, Biserica Protaton care se află în capitala administrativă a Sfântului Munte Athos, Careia - Karyes.

Următorul popas duhovnicesc fiind Mănăstirea Pantocrator, a șaptea în ordinea ierarhică athonită, al cărui început se află în strânsă legătură cu împăratul bizantin Alexie I Comnenul care a ridicat aici o mică așezare monahală închinată Maicii Domnului. Aici pelerinii se vor închina la Icoana Maicii Domnului „Gherontissa", păstrată în biserica centrală.

Mănăstrirea Iviron este următoarea vatră monahală ce urmează să fie vizitată. Aceasta a fost ctitorită de Ioan Iviritul, prieten al Sf. Atanasie cel Mare venit din provincia Caucazului, pe la anul 980. Biserica mănăstirii deține numeroase odoare scumpe: vase, veșminte, salbe de galbeni de aur, una dăruită de Petru cel Mare, țarul Rusiei. Pe unul din pereți este zugrăvit chipul lui Mihai Viteazul (1593-1601), ctitor domnitor. În paraclisul de la poartă se află Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, numită „Portaitissa"- „Portărița" care a venit pe mare de la Bizanț.

În continuare, a fost vizitată Mănăstirea Filoteu, a douăsprezecea în ierarhia Sfântului Munte Athos, unde pelerinii s-au putut închina la mâna dreaptă a Sf. Ioan Gură de Aur și la lemnul Sf. Cruci. Totodată, pelerinii din Episcopia Giurgiului vor vizita și Mănăstirea Marea Lavră care este cea dintâi așezare chinovială din Athos și prima din eparhia Sfântului Munte. Această mănăstire athonită a fost întemeiată pe la anul 963, prin osârdia pustnicului Atanasie din Trapezunda, și cu ajutoare bănești date de către împărații bizantini, Nichifor Focas (963-959) și Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes: 969-973).

Un moment foarte important al pelerinajului l-a constituit prezența la Schitul românesc Prodromu, situat între Kavsokalyvia și Marea Lavră, pe un deal stâncos, la mică altitudine. În 1857 a fost cumpărat de către 2 călugări români, cu numele monahal Nectarie și Nifon, după care a fost amenajat și recunoscut drept schit. Tot aici, a fost vizitată și Biblioteca Schitului Prodromu care adăpostește un bogat fond de carte ce dă mărturie despre preocupările cărturărești ale viețuitorilor acestui așezământ în cele două secole de existență.

La Schitul românesc Prodromu, pelerinii din Episcopia Giurgiului au avut bucuria de a lua parte la Sfânta Liturghie.

În continuare pelerinii vor ajunge la Izvorul Sfântului Atanasie, care se găsește în apropierea Mănăstirii Marea Lavră. Pelerinajul se va încheia cu vizitarea orașului Tesalonic.

Pentru următoarele pelerinaje, organizate în Sfântul Munte Athos, regăsiți mai multe detalii la nr. 0724832137 – arhid. Oancea Virgil Cătălin.