„Sfântul Constantin cel Mare este un prieten al țării noastre. El a trimis misionari în Banat și Oltenia pentru a intensifica viața creștină și pentru a converti pe păgâni la creștinism (…) a zidit o mulțime de biserici (basilici). El iubea foarte mult aceste locuri", a spus Părintele Patriarh Daniel marți, 21 mai 2019, cu prilejul hramului istoric al Catedralei Patriarhale.

În omilia rostită la Sfânta Liturghie oficiată în altarul de vară, Patriarhul României a explicat de ce Sfântul Constantin a fost atașat de această regiune pentru care a purtat o grijă deosebită.

„Şi-a dat seama că Dacia era necesară ca protecție împotriva năvălirilor barbare din Răsărit, dar și pentru că el s-a născut aproape de țara noastră, în orașul Naisus (în Dacia Mediterană), pe la anul 280, astăzi Niš – Serbia".

Preafericirea Sa a amintit faptul că Sfântul Constantin a eliberat Dacia de sub stăpânirea goților păgâni cu care a încheiat o pace înțeleaptă în favoarea locuitorilor din acea zonă.

„Prin aceasta el i-a făcut mai prietenoși pe goți, dar le-a cerut să nu mai persecute pe creștini, astfel că o mare parte din populația de la Nordul Dunării a devenit creștină".

Sf. Constantin – exemplu pentru domnitorii români

Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că exemplul Sfântului Constantin cel Mare a fost urmat îndeaproape de mulți domnitori români.

El a remarcat pe ctitorul actualei Catedrala Patriarhale, Constantin Şerban Basarab voievod care a construit lăcașul de cult de pe Dealul Patriarhiei între anii 1656 -1658.

În data de 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei a oficiat slujba de sfințire a locașului care va deveni în 1668 Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală Patriarhală.

Un alt aspect interesant semnalat de Patriarhul României este faptul că în „această biserică a fost uns domn și Constantin Brâncoveanu, în anul 1688, un mare ctitor de Biserici și mănăstiri".

Un păstor al Bisericii

Referitor la Sfântul Constantin, Părintele Patriarh a spus că „este un ales al lui Dumnezeu care nu are chemare de la oameni, ci o chemare directă, dumnezeiască" și a prezentat o analogie „între convertirea Sfântului Apostol Pavel și convertirea Sfântului Constantin cel Mare".

După acest episod, Sfântul Constantin cel Mare a devenit „din împărat păgân un Apostol, adică un trimis al lui Dumnezeu care mărturisește lumii pe Hristos și ajută la răspândirea credinței creștine în Imperiul Roman".

În acest sens, Patriarhul Daniel a reiterat principale legi pe care Sfântul Constantin le-a emis în favoarea creștinilor.

„A oferit libertate creștinilor, a început să restituie proprietățile confiscate de împărații păgâni, le-a oferit chiar basilici întrucât multe dintre bisericile creștine au fost demolate în timpul persecuțiilor, a chemat din exil pe episcopii și clericii persecutați, a ajutat la construirea de noi biserici", a spus Preafericirea Sa.

Constantin cel Mare și smerit

Pe lângă acestea, unele legi au avut un profund caracter creștin, deoarece „a condamnat adulterul, avortul și a suprimat tortura pentru că în toate acestea era o umilire a chipului lui Dumnezeu din om".

Preafericirea Sa a amintit și de convocarea Sinodului de la Niceea, din anul 325, când a fost condamnată erezia lui Arie și au fost stabilite primele articole din Crez.

Părintele Patriarh Daniel a apreciat comportamentul smerit de care a dat dovadă marele Constantin.

Deși conducător al Imperiului Roman, în deschiderea sinodului el nu a stat pe scaun, așa cum era tradiția, ci „a stat în picioare din respect pentru episcopii prezenți pentru că unii dintre ei aveau corpul plin de răni care au fost rezultatul nefast al persecuțiilor".

Sfânta Elena – model de mamă creștină

Părintele Patriarh Daniel nu a uitat, în omilia sa, să prezinte personalitatea exemplară a Sfintei Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare.

Ea a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos și l-a sprijinit în toate lucrările bune pe fiul ei.

„În mod deosebit învățăm de la Sfânta Elena ce înseamnă educația copiilor", a spus Preafericirea Sa.

„Aproape toate hotărârile Sfântului Constantin s-au datorat influențelor benefice ale mamei sale. O femeie simplă, dar credincioasă, curajoasă, care a simțit că numai cu ajutorul lui Hristos se pot birui necazurile și ispitele din lumea marcată de păcat".

Patriarhul Daniel a făcut referire la semnul creștin comun celor doi mari sfinți care se regăsește în icoanele pictate în cinstea lor: Sfânta Cruce.

„Sfântul Constantin, fiul Elenei, a văzut crucea pe cer, iar mama sa a descoperit Crucea lui Hristos în pământ. Aceasta înseamnă că Sfânta Cruce leagă pământul cu cerul și cerul cu pământul, devenind scară a mântuirii noastre".

La final, Patriarhul României a urat ani mulți și binecuvântați celor care își sărbătoresc onomastica.